As putea sa fiu rea. As putea sa folosesc razbunarea drept
cea mai apriga unealta de razboi. As putea sa las si eu in urma mea inimi
frante si dezamagiri. As putea sa tradez, sa insel, sa mint, sa tac cand mi se
cere sa vorbesc, dar… Asta nu este forma inimii mele.
Sunt atatia oameni rai in lumea asta. De ce sa fac si eu
parte din ei?
De-a lungul vietii mele, pe cararile minate pe care am fost
nevoita sa pasesc, am intalnit multe
bifurcari unde aveam de ales sa continui pe una dintre cele doua directii: a ma
comporta la fel ca cei ce mi-au asezat cu grija obstacolele in drum ori sa ma
ambitionez sa fiu mai presus decat ei, iertandu-i, plecand fruntasa inspre
propriile mele teluri.
As fi putut sa ma razbun pe atatia ipocriti si as fi putut
sa ma transform si sa-mi pierd amprentele in ura, dar atunci nu as mai fi cine
sunt astazi si nu as mai putea ajunge acolo unde stiu ca o sa fiu pe viitor.
In loc sa le ofer satisfactia celor ce am vrut sa-mi faca
rau, in loc sa tip in argumente in loc sa tac si sa-mi astept soarta sa decida
pentru mine, in loc sa rad unde imi plangea sufletul, am preferat sa raman eu.
Mi-am folosit cuvintele in loc de urlete, mi-am folosit bratele sa imbratisez
in loc sa palmuiesc, mi-am folosit ochii drept oglinda celor ce-si foloseau
privirea sa ma intimideze, sfarsind prin a ii face sa-si priveasca propria reflectie
si nu infrangerea mea.
Un lucru pe care am refuzat sa-l vad este rautatea oamenilor
carora nu le-ai facut altceva decat bine, ca de altfel si placerea de a nu te
ajuta cand le-ai cerut ajutorul. Am refuzat sa cred ca exista oameni care sa nu
aprecieze zambetele pe care li le-am asezat pe chip ori efortul pe care il faceam
pentru a le creea ori intretine fericirea si binele. Am refuzat sa cred asta
pana cand m-am vazut lovita de mainile pe care imi le mangai.
Razboaiele nu pornesc de la conflicte material, dar de la
egoismul oamenilor ce nu-si recunosc greselile, nu-si asuma responsabilitatea
si simt nevoia sa-si afiseze superioritatea acolo unde se afla in inferioritate.
De ce distrugem, atunci cand vrem doar sa(ni le) reabilitam?
Inimi, suflete, trecuturi, amintiri, persoane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu